Alegeri prezidențiale: Maia Sandu sau Igor Dodon? Moldova între Europa și Rusia

Alegerile prezidențiale de duminică din Republica Moldova, când se vor confrunta în turul II pro-europeana Maia Sandu și pro-rusul Igor Dodon, reprezintă un punct de cotitură pentru moldovenii de dincolo de Prut. Republica Moldova s-ar putea îndrepta către un regim de tip Belarus, în cazul unei victorii a lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale, ori ar putea continua drumul spre UE, implicit spre o unire, mai îndepărată sau apropiată, cu România.

În primul tur le alegerilor prezindenţiale din Republica Moldova, candidatul prorus, Igor Dodon, a obţinut 48,23% din voturi, iar Maia Sandu, un politician considerat proeuropean, a fost votată de 38,42% din electorat.

„Un politician prorus din Republica Moldova care a ameninţat să renunţe la cooperarea cu Uniunea Europeană are şanse mari să devină preşedinte. Victoria lui Igor Dodon ar consolida influenţa Moscovei în Europa de Est pe fondul ascensiunii politicienilor eurosceptici şi antisistem pe întregul continent. Igor Dodon, care a pledat şi pentru recunoaşterea regiunii Crimeea ca parte a Rusiei, se confruntă cu Maia Sandu, un politician proeuropean, în primul scrutin prezidenţial cu vot direct organizat în Republica Moldova în 20 de ani. Scrutinul programat duminică în R.Moldova coincide cu alegerile prezidenţiale din Bulgaria, unde favoritul militează tot pentru consolidarea relaţiilor cu Moscova”, comentează Financial Times.

Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, este candidatul forțelor de dreapta la prezidențiale. Maia Sandu este susținută și de fostul candidat proeuropean la președinție, Iurie Leancă, dar și de un alt lider influent, primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă.

Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, are un discurs pro-rus, a promis că va integra Republica Moldova în Uniunea Vamală Rusia-Belarus –Kazashstan, că va federaliza țara și vede în România un dușman extern. Chiar dacă a obținut 49% în primul tur, victoria lui Igor Dodon nu e o formalitate. Maia Sandu se bazează pe o mobilizare mai bună a electoratului său, în timp ce candidatul pro-rus pare să-și fi atins ”plafonul”.

”Personal, cred că Dodon şi-a cam atins plafonul încă de la primul tur. Cei care au dorit să iasă, foarte hotărât, electorat disciplinat şi rusofon şi nu neapărat rusofon, dar cu această orientare socialistă şi pe relaţia cu Rusia, au ieşit deja la vot”, este de părere fostul ministru de externe român, Titus Corlățean. Alegerea lui Maia

Sandu ca președinte al Republici Moldova ar fi o șansă aproape unică de a scăpa de dictatura oligarhilor, gen Plathoniuc sau Usatîi. În timp ce Maia Sandu susține organizarea în 2018 a unui referendum privind unirea cu România și cere plecarea trupelor rusești staționate în Transnistria, Igor Dodon a declarat, la un post de televiziune din Rusia, că Republica Moldova trebuie să fie o federaţie, iar soldaţii ruşi trebuie să rămână în continuare în Transnistria.

Federalizarea Republicii Moldova este scenariul prevăzut de „planul Kozak”, propus de ruși pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Asta ar însemna că autoritățile separatiste de la Tiraspol vor putea influența politica internă și externă a Republicii Moldova.

Igor Dodon a acuzat Washingtonul și Bucureștiul că au provocat criza politică de la Chișinău, iar susținerea tendințelor unioniste ar fi o amenințare la securitatea R. Moldova. El a declarat, într-un interviu, că cei 5000 de studenți care primesc burse de studii în România sunt spălați pe creier ca să se considere români, nu moldoveni. Advertisment Într-o țară în care disputele politice se termină de multe ori în închisoare, Igor Dodon e disperat să câștige pentru a nu-l ajunge din urmă trecutul, atunci cînd din calitate de ministru al Economiei a fost artizanul unor privatizări dubioase.

Analiștii cred că Igor Dodon va încerca să instaureze un regim dictatorial, după modelul Belarus.

”Pericolul la Dodon este că el o să vrea modelul altor state din regiune, să fie unicul conducător. De exemplu, sunt foarte curios cât de repede îl va aresta pe Plahotniuc – asta apropos de cârdășia pe care o au și pe care o știe toată lumea – Dodon nu va accepta să împartă puterea cu nimeni – are un partid mare în spate ceea ce mărește pericolul – va deveni ceva în genul lui Lukașenko”, crede fostul consilier prezidențial, Iulian Fota.

Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, este situată în zona de conflict politic între Uniunea Europeană şi Rusia, o regiune în care cele două părţi depun eforturi de zece ani pentru creşterea influenţei.

Cine sunt cei doi candidaţi

Maia Sandu are 44 de ani şi a studiat managementul la ASE în Moldova, apoi a făcut un masterat în relaţii internaţionale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, iar între 2009 şi 2010- un masterat în administraţie publică în SUA, la Harvard Kennedy School of Government. A lucrat din 2010 până în 2012 la Washington, pe postul de consilier al directorului executiv, apoi a revenit în Moldova, unde a fost numită ministru al Educaţiei, rezistând în mai multe guverne, până în 2015: în guvernul Vlad Filat, apoi în guvernul Iurie Leancă şi cel al lui Chiril Gaburici. În iulie 2015, a fost propunerea PLDM pentru postul de premier, însă pentru că a pus condiţii intransigente, nu a fost susţinută de celelalte partide din alianţa în care se afla PLDM, în locul ei fiind desemnat Valeriu Streleţ. La finalul lui 2015, şi-a lansat propria platformă politică de dreapta, „În pas cu Maia Sandu”, care ulterior a devenit Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).

Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiştilor la preşedinţia R. Moldova, este un economist care a îndeplinit funcţia de prim-viceprim-ministru şi ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul condus de Zinaida Greceanîi din anul 2006 până în 2 septembrie 2009. Începând din anul 2009, Dodon este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fiind iniţial ales pe listele Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM). În anul 2011, împreună cu Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc a părăsit fracţiunea PCRM din Parlament, cei trei aderând ulterior la Partidul Socialiştilor. Igor Dodon este ales în acelaşi an preşedintele partidului.