Creșterile salariale care au avut loc în domeniile Educației și Sănătății au fost intens dezbătute în ultima perioadă. Pe lângă problemele de constituționalite care vor fi deliberate la CCR, acum se mai ridică și problema echității. Asta deoarece unele salarii vor ajunge să fie majorate cu 60%, cele mari, în timp ce veniturile mai mici vor fi mărite cu doar câteva procente.
Cifrele au fost furnizate de Ministerul Muncii la solicitarea Ziare.com
Reprezentanții instituției au explicat pentru Ziare.com, că, în ceea ce privesc majorările din Educație a fost adoptat următorul amendament:
„Începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învățământ, aferente lunii decembrie 2016, care se regăsesc în anexa nr.21 la prezența ordonantă de urgență, se majorează în medie cu 15%, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și aprobate prin hotărâre a Guvernului.”
Deoarece se acordă aceeași majorare în medie de 15% a veniturilor pentru întreg personalul din învățământ, de această mărire vor beneficia atât cei încadrați pe funcția de director, cît și cei încadrați pe funcția de învățător.
Salariile rezultate vor fi cunoscute însă abia după ce Ministerul Educației va elabora grila.
Matematic vorbind, însă, dacă acorzi același procent de majorare atât la un salariu mai mic cât și la un salariu mai mare, persoana cu salariul mai mic (învățător) va beneficia de o majorare mai mică în suma absolută, față de persoana cu salariul mai mare, care va primi mai mulți bani (director).
Prin urmare, diferența de salarizare între cele două funcții se va mări.
Majorări de peste 60% pentru unii bugetari cu salarii mari
Majorări punctuale sunt prevăzute însă în alte domenii, cum ar fi asistența socială, potrivit Ministerului Muncii.
Astfel, directorul unei unități de asistență socială va avea o creștere de 50% (grad I), respectiv de 54% (grad II), un șef de centru – 64% (grad I), respectiv 60% (grad II), contabilul – 62% (grad I) și 55% (grad II), în timp ce pentru un educator debutant este prevăzută o scădere de 10%, iar un asistent social debutant va primi doar 6%.
„Trebuie menționat că în cazurile în care sunt prevăzute scăderi, angajații vor rămâne în realitate cu salariile aflate în plată în prezent”, arată Ministerul Muncii.
În mod similar cu situația prezentată în asistența socială, un farmacist primar din serviciul de ambulanță va avea o creștere de 62%, în timp ce un farmacist debutant primește doar 10%, iar în cazul farmaciștilor din unități clinice majorările sunt de 53%, respectiv 11%.
De asemenea, asistentele medicale cu studii superioare ar urma să beneficieze de o majorare a salariilor de doar 4%.
Creșterea salariilor, contestată la CCR și criticată de BNR
Problema inechității creșterilor salariale a fost adusă în discuție pentru prima dată de ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru, care a susținut înainte de votul dat în Camera Deputatților, că modul în care s-au făcut modificările va majora și mai mult salariile mari, ale managerilor și directorilor de instituții și foarte puțin pe cele mici, ale celor care abia intră în sistem și ale celor pe care statul vrea să îi țină în țară, precum farmaciști, medici, asistente, învățători sau profesori.
Guvernul a contestat creșterea salariilor pentru acești bugetari la Curtea Constituțională. Pe lângă problema legată de inechitate, printre motivele invocate s-au numărat încălcarea legii care prevede că lefurile angajaților din sistemul public nu pot fi mărite cu 6 luni înainte de alegeri și impactul bugetar uriaș.
În plus, periclitează foarte mult posibilitatea în perioada următoare de a aplica o lege a salarizării bugetare.
O măsură similară va lua și PNL, care a făcut și o plângere penală pe numele președintelui Camerei Deputaților, pentru că există suspiciunea că nu s-au întrunit condițiile necesare pentru ca votul să fie validat.
De curând, conducerea Băncii Naționale a României (BNR) a avertizat că aplicarea „chiar și parțială” a măsurilor fiscale și salariale inițiate în ultima perioadă în plan legislativ va genera supraîncălzirea economiei, dar și alte efecte negative.
