Premierul Dacian Cioloş consideră că măsurile adoptate de Parlament în ultimele luni legate de diferite creşteri salariale însumează peste 9 miliarde de lei, adică peste 1% din PIB, un impact bugetar care poate duce fie la creşterea deficitului, ceea ce ar fi catastrofal pentru România, fie la reducerea investiţiilor.
”Din perspectivă bugetară, din ce-mi spunea doamna ministru de Finanţe, cu tot ce s-a votat în aceste ultime luni, în pregătirea campaniei electorale, aşa cum din păcate ne-a obişnuit, Parlamentul înainte de alegeri votează în toate direcţiile măriri de salarii fără calcule bugetare consistente. S-au cam adunat în jur de 9 miliarde de lei, deci peste un procent din PIB, care sunt împărţite în diferite direcţii. Deci, pe de-o parte, e un impact bugetar care înseamnă creşterea deficitului, ceea ce ar fi catastrofal pentru România, sau dacă nu şi vrem să ţinem limitele deficitului, (…) asta înseamnă reducerea investiţiilor”, a declarat premierul Dacian Cioloş la Adevărul live.
„Am vrut să facem măriri de salarii cu cap, gândite, care să rezolve disfuncționalități de tratament între diferite categorii de angajati, altfel riscăm să ajungem în aceeași situație ca în 2010”, a declarat premierul Dacian Cioloș, invocând anul în care salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25%, din cauza unui deficit bugetar produs din perioada electorală a anilor 2008 (alegeri parlamentare) și 2009 (alegeri prezidențiale).
”Chiar dacă banii aceştia să zicem că ar fi necesar să se ducă în măriri de salarii, dar măririle astea procentuale nu fac decât să crească şi mai mult dezechilibrele între modul cum sunt trataţi diferiţi salaraiaţi. Şi noi asta am încercat să corectăm anul acesta, pentru că doar măriri procentuale nu rezolvă problema salarizării. Avem în continuare oameni care au aceeaşi formare profesională, aceeaşi vechime, lucrează în aceleaşi instituţii sau în instituţii paralele, dar cu aceleaşi reponsabilităţi şi care au salarii diferite. Măririle procentuale nu rezolvă aceste disfuncţionalităţi pe care noi vrem să le corectăm printr-o lege a salarizării unitare coerentă. Cu aceste decizii, o lege a salarizării unitare nu va mai avea finanţare, pentru că banii se împart din nou câte un pic la fiecare”, a arătat premierul.
Întrebat dacă statul îşi poate permite să suporte aceste măriri salariale, şeful Executivului a spus că, în cazul care vor trebui suportate, vor avea un impact asupra investiţiilor în sănătate, educaţie, infrastructură şi alte domenii, unde sunt necesare investiţii.
”Avem nevoie de investiţii ca să facem locuri de muncă durabile. (…) Am făcut eforturi şi noi anul acesta, dar am vrut să facem măriri de salarii cu cap, gândite. Măriri de salarii care să rezolve şi probleme de disfuncţionalităţi de tratament între diferite categorii din acelaşi sector, dar şi care să ducă treptat la o creştere de venituri durabilă a salariaţilor respectivi”, a spus premierul.
Deputaţii comisiilor reunite de muncă şi buget au aprobat, luni, mai multe amendamente la Legea de adoptare a OUG 20/2016 care prevede mai multe majorări salariale pentru angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, persoanele din învăţământ precum şi sporurile medicilor, deşi ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, şi reprezentantul Ministerului de Finanţe nu au fost de acord cu aceste majorări.
Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat, luni seară, că majorările salariale adopate în Comisiile de muncă şi buget din Camera Depuţilor la Legea de adoptare a OUG 20/2016 au doar ”o miză electorală”, precizând că sunt doar ”pomeni electorale care sunt promise fără niciun fel de resurse bugetare”.
