Petrache Poenaru s-a născut la data de 10 ianuarie 1799 în comuna vâlceană Bălcești. Cunoscut ca pandur și om de încredere al lui Tudor Vladimirescu, creator al steagului României moderne, inventator, pedagog, matematician, inginer, fondatorul colegiilor naționale din București și Craiova, organizatorul învățământului național românesc, inventatorul tocului rezervor și membru titular al Academiei Române din 1870. Inventatorul Petrache Poenaru, s-a născut în satul Bănești în județul Vâlcea, nepot al vornicului Iordache Otetelesanu. A absolvit studiile primare la școala Obedeanu din Craiova, apoi își continuă studiile la Viena, Berlin și Paris unde studiază filologia și tehnica, devenind absolvent al Școlii Politehnice din Paris, cu specializarea în topografie și geodezie.
Începând cu anul 1818 a lucrat la cancelaria Episcopiei din Râmnicu Vâlcea, iar între 1820 și 1821 a predat limba elenă la Școala Mitropoliei din București. Tânărul Petrache Poenaru în vârstă de 22 de ani, participă alături de pandurii lui Tudor Vladimirescu la revoluția de la 1821. A creat Foaia de propagandă a armatei lui Tudor Vladimirescu, primul ziar românesc, și a conceput steagul tricolor, viitor steag al României moderne. A ocupat funcția de secretar al lui Tudor Vladimirescu și devine om de încredere al acestuia. După înnăbușirea revoluției de către Eterie, majoritatea liderilor pandurilor au fost omorâţi, astfel Petrache Poenaru se vede obligat să părăsească țara. Obține o bursă de studii la Școala Tehnică din Viena și Berlin în anul 1822, unde își dezvoltă aptitudinile și cunoștințele despre diferite instrumente tehnice. La început de secol XIX, omenirea era blocată de aproape 5 secole, folosind ca unelte de scriere pana și penița metalică. Utilizarea acestor unelte de scris era o operațiune destul de migăloasă, lucru cu care se confrunta și tânărul Poenaru. Acesta inventează stiloul, tocul cu rezervor care se alimenta singur cu cerneală. Stiloul devine un instrument revoluționar care aduce un mare aport la cultivarea și educarea omenirii, fiind utilizat până în zilele noastre. În anul 1827, la data de 25 mai, inventatorul român obține Brevetul francez 3208 cu titlul ”Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală ”.
În anul 1831 pe 27 octombrie tânărul Petrache Poenaru se afla în Anglia unde călătorește cu trenul. Devine astfel primul român care călătorește cu trenul și mărturisește printre altele:
„Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului… douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încărcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură mașină cu aburi...”
Revenind în țară lucreză ca profesor de fizică și matematică la liceul Sfântul Sava din București. În 1833 este numit director al Școlilor din Țara Românească, având o implicare directă în dotarea și dezvoltarea instituțiilor de învățământ. A tradus în anul 1837 primul curs de Geometrie în limba română și în 1841 un curs de Algebră. Publică tot în anul 1841, în colaborare, vocabularul franțezo-român, în două volume, rămâne astfel cunoscut ca un promotor al francofoniei în România. În calitatea de director al Școlilor din Țara Românească înființează școlile publice sătești, care ajung în preajma revoluției de la 1848 la numărul de 2236. După înnăbușirea revoluției de la 1848 în care Petrache Poenaru a avut o implicare directă, cele 2236 de școli publice sătești au fost desființate de noua conducere a țării. După înfăptuirea Unirii Principatelor Române devine un apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, având o activitate intensă în viața publică românească. Devine la 10 septembrie 1870 membru titular al Academiei Române. A încetat din viață la vârsta de 76 de ani, pe data de 2 octombrie 1875, și a lăsat în urma sa o adevarată lecție de istorie și cultură pentru poporul român.
Rămâne o personalitate prea puțin cunoscută de societatea românească, un om de știință și vastă cultură care nu ar trebui uitat, ci respectat și promovat.
