VIDEO INTERVIU | Kovesi: Ne îngrijorează mai mult efectele dramatice pe care le are corupția, nu atacurile persoanelor cercetate

Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că procurorii sunt interesați mai mult de „efecte.

„În schimb, dacă vorbim de îngrijorări, ne îngrijorează mai mult efectele dramatice pe care le are corupția și nu atacurile pe care le fac persoanele cercetate”, a spus Kovesi.

Șefa DNA a mai afirmat că, până în prezent, se află în lucru peste 7.600 de dosare penale, toate vizând corupția la nivel înalt.

„Exact astăzi avem peste 7.600 de dosare penale aflate în lucru. Așa cum spune și competența prevăzută în lege, toate aceste dosare vizează corupția la nivel înalt. Nu pot să vă dau un număr câți sunt demnitari sau câte persoane cu funcții importante, pentru că noi ținem statistica în funcție de infracțiunile care se comit, și acestea se referă la corupția la nivel înalt”, a menționat procurorul-șef al DNA.

Despre procentul de achitări, Kovesi a precizat că este la același nivel ca și în anii trecuți, nefiind un lucru care să îngrijoreze.

REPORTER: Actualul cadru legislativ permite desfășurarea în bune condiții a activității DNA sau considerați că ar fi necesare anumite modificări?
Laura Codruța Kovesi: Deocamdată, pot să spun, așa cum rezultă și din activitatea zilnică, nu există probleme de legislație care să ne împiedice activitatea. Dar, dacă ne referim la ultimele evenimente, putem să spunem că da, există acea problemă a imunităților, în special a imunităților care vizează miniștri sau foști miniștri care sunt suspectați de fapte care sunt săvârșite în timpul mandatului și care au imunitate pe viață. În astfel de situații, activitatea noastră este blocată dacă printr-un vot în Parlament de exemplu, nu se autorizează și nu se votează pentru începerea urmării penale. Da, în astfel de cazuri, justiția este blocată de un vot politic.

REPORTER: Cât de arzătoare este rezolvarea legislativă privind imunitatea parlamentarilor și a membrilor Guvernului și cum vedeți soluționarea? Ar putea fi un conflict între instituțiile statului? Recent, ați nominalizat cazurile Oprea și Corlățean, în care arătați că votul politic a blocat ancheta.
Laura Codruța Kovesi: Da, sunt cazuri recente, sunt cazuri care au avut un impact destul de mare în societate la data când s-au deschis aceste investigații. Au fost cazuri în care societatea civilă, cetățenii au avut puncte de vedere la data deschiderii acestor investigații. Din păcate, în acest moment cele două anchete sunt blocate. Dacă ar fi să mă refer la dosarul denumit în spațiul public „Votul din diaspora”, acesta este blocat în acest moment pentru că nu am primit acea cerere de urmărire penală în cazul ministrului Corlățean.

REPORTER: Se poate numi un conflict între Legislativ și procurori?
Laura Codruța Kovesi: Dacă există un conflict între puterile statului, acest lucru îl constată Curtea Constituțională. Eu nu mă pot pronunța. Eu doar spun că în ambele cazuri a fost o voință politică ce a oprit o anchetă judiciară, lucru care nu ar trebui să se întâmple.

REPORTER: Pe marginea reglementării acestei probleme cu care vă confruntați — ați vorbit despre imunitatea pe viață la miniștri și imunitatea parlamentară—, ați purtat discuții cu posibili decidenți pentru eliminarea acestora?
Laura Codruța Kovesi: Nu. De-a lungul timpului, am făcut puncte de vedere la Ministerul Justiției sau la Consiliul Superior al Magistraturii în care mi-am exprimat această poziție.

REPORTER: Ați precizat recent, referitor la demisia lui Mihai-Răzvan Ungureanu din fruntea Serviciului de Informații Externe, că DNA nu a fost în conflict nici cu SIE, nici cu alte instituții. Pe de altă parte, ați spus că un serviciu de informații, atunci când intră în posesia unor informații de corupție, este obligat să sesizeze despre acea faptă. Există vreo anchetă a DNA în care se verifică lipsa informării SIE în cazul unei fapte penale?

Laura Codruța Kovesi: Nu.

REPORTER: Lipsa informărilor de la SIE a dus la întârzierea unor anchete?

Laura Codruța Kovesi: Nu are legătură. Observația pe care am făcut-o în ceea ce privește obligația legală a serviciilor de informații de a ne informa atunci când intră în posesia unor infracțiuni de corupție nu are legătură cu dosarele pe care noi le avem în investigare. Era o observație generală, făcută în urma unui studiu care a fost publicat de un ONG și care dădea note pentru colaborarea unor instituții în relația cu Direcția Națională Anticorupție. Am prezentat o statistică.

REPORTER: Nici în dosare precum EADS?

Laura Codruța Kovesi: Nu.

REPORTER: Credeți că fosta conducere a Serviciului este responsabilă de lipsa de informații de la SIE și ce așteptări aveți de la viitoarea conducere?
Laura Codruța Kovesi: Nu sunt eu în măsură să evaluez activitatea unui serviciu de informații. Eu am prezentat o statistică foarte clară, bazată pe cifre.

REPORTER: După dosarul DIPI și schimbarea conducerii, cum veți lucra cu această structură?

Laura Codruța Kovesi: Ca și până acum, în limitele prevăzute de lege. Ei au obligația prin lege să ne trimită informații atunci când intră în posesia lor și acestea privesc fapte de corupție. Până în prezent, am primit sesizări de la DIPI, probabil vom primi și pe viitor.

REPORTER: Credeți că ar fi oportună unificarea în cadrul unei singure structuri a procedurilor privind realizarea și procesarea interceptărilor?

Laura Codruța Kovesi: Din perspectiva DNA, pot să vă spun că noi, în acest moment, avem un serviciu unic prin care realizăm această activitate. Deci, nu văd de ce ar trebui să existe un alt mod de lucru.

REPORTER: Cum decurge în prezent activitatea de supraveghere desfășurată de procurori, după decizia CCR?

Laura Codruța Kovesi: Vă referiți la supravegherea tehnică, la interceptări?

REPORTER: Da.

Laura Codruța Kovesi: Respectăm în totalitate decizia Curții Constituționale. Toate autorizațiile care sunt primite din partea instanțelor de judecată sunt puse în aplicare prin serviciul tehnic al DNA.

REPORTER: Dar pe partea de traducere?

Laura Codruța Kovesi: Ca și până acum, folosim traducători autorizați de către Ministerul Justiției. În momentul în care se poartă conversații într-o limbă străină, apelăm la acești traducători autorizați pe care îi plătim și aceștia ne fac traducerile care se depun la dosar.

REPORTER: Au fost afectate dosarele instrumentate de DNA după acea decizie a CCR? S-a făcut vreo evaluare?

Laura Codruța Kovesi: În acest moment, este prematur să spun dacă au fost afectate sau nu. După publicarea deciziei Curții Constituționale, toate interceptările s-au realizat prin intermediul serviciului tehnic al DNA. O să vedem la finalul anului câte dintre interceptările făcute anterior intrării în vigoare a acestei decizii au fost anulate sau nu de către instanțe sau au fost excluse, motivarea bazându-se pe această decizie.

REPORTER: În ultima perioadă s-au înregistrat progrese în ceea ce privește recuperarea prejudiciilor din dosarele DNA?

Laura Codruța Kovesi: Aș vrea să menționez foarte clar că recuperarea efectivă a prejudiciilor nu este competența DNA, este competența Ministerului Finanțelor care trebuie să pună în executarea hotărârile judecătorești de condamnare. DNA are în competență doar identificarea bunurilor și sechestrarea acestora până se pronunță o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare și, desigur, de confiscare a acestor bunuri. Pot să vă spun că, de la începutul anului până în prezent, procurorii DNA au indisponibilizat bunuri și valori în cuantum de aproximativ 250 de milioane euro.

REPORTER: Recent, Tribunalul București a declarat ca fiind nule mai multe probe strânse de anchetatori în dosarul primarului municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, și că acesteia i s-a încălcat dreptul la apărare. Este acesta un eșec al procurorilor care au instrumentat dosarul?

Laura Codruța Kovesi: Nu avem o decizie judecătorească de stabilire sau nu a vinovăției sau a nevinovăției. O să remediem ceea ce va dispune judecătorul.

REPORTER: Sunt situații în care, în camera preliminară, judecătorii elimină anumite probe din dosare. Cât vă afectează?

Laura Codruța Kovesi: Cred că ar trebui să încep prin a explica puțin procedura în cameră preliminară. Odată dosarul finalizat de procurori în această cameră preliminară, se verifică de către judecător legalitatea acuzării și legalitatea modului în care au fost administrate probele. Sunt situații în care judecătorul apreciază că anumite probe trebuie excluse sau apreciază că procurorul trebuie să facă anumite completări sau să remedieze anumite chestiuni de procedură. În acele situații, judecătorul trimite procurorului o hotărâre prin care îi solicită să remedieze sau să îndrepte anumite chestiuni ce țin de procedură, îi dă un termen de cinci zile în care procurorul trebuie să răspundă, după care se ia o decizie definitivă în camera preliminară.

Am observat că în spațiul public, de foarte multe ori, când se întâmplă această procedură se creează confuzie că dosarul este finalizat, că dosarul a fost restituit la procurori, că au fost excluse toate probele. Ceea ce nu este adevărat. Sunt situații în care am avut dosare în care persoanele care au fost trimise în judecată s-au bucurat de notorietate mai mare decât a persoanelor care apăreau în dosar. Au fost excluse anumite probe pentru alți inculpați, însă în spațiul public s-a propagat ideea că dosarul a fost restituit și că probele cu privire la acel inculpat au fost excluse, lucru total fals. Sunt situații în care anumite probe sunt excluse, dar acest lucru nu înseamnă că dosarul nu își urmează cursul. Acest lucru nu înseamnă că acuzația s-a bazat doar pe o singură probă și acest lucru nu înseamnă că procurorul în termenul pe care judecătorul îl stabilește nu poate să îndrepte anumite proceduri pe care le-a desfășurat în cursul urmăririi penale. Au fost multe dosare în care au fost implicate persoane publice și în care s-a precizat în spațiul public că dosarul a fost restituit la procuror, lucru neadevărat și este infirmat de chiar însuși faptul că odată dosarele ieșite din cameră preliminară, acele dosare își continuă cursul.

REPORTER: Ați afirmat, tot într-un interviu recent, că „mai nou se angajează firme plătite cu bani mulți să hărțuiască procurorii din DNA”. Există o îngrijorare în rândul procurorilor? Cum se face această hărțuire?